vineri, 29 aprilie 2011

Autocritica

De azi am promis sa fiu un om mai bun. Bine, nu foarte bun, dar macar sa nu mai zic chestii de care sa-mi para rau. Si nu le ziceam pentru ca le credeam, ci pentru a fi rautacioasa. Pana la urma nu poti rani decat o persoana care tine la tine ( replica asta mi-a fost zisa acum 4 ani de o prietena, Andra, pe care o cunosc de 16 ani). Daca citesti articolul, sa stii ca nu am sa uit niciodata asta. Mi-ai deschis ochii, desi din cand in cand mai gresesc. Oricum, ma cunosti foarte bine si mereu ai stiut ce sa-mi spui sa ma trezeasca la realitate.
Pana la urma, de ce sa imprastii venin? Cu ce sunt eu mai presus decat cel care m-a determinat sa ma port asa? Si mai mult decat atat, ce cred ca rezolv cu asta? 
Se zice ca vorbele zboara si faptele raman. Imi permit sa afirm si ca o vorba doare mai tare decat o palma. Si nu cred ca cineva poate uita o acuzatie nedreapta ce-i este adusa sau o vorba grea. Cu cat suntem mai apropiati unii de altii, cu atat posibilitatea de a face ceva sa-l doara pe celalalt este mai mare. Si uite asa, o vorba aruncata la suparare sau din dorinta de razbunare pentru ceva nediscutat conduce la rupturi definitive. 
Eu am ales sa las compatibilitatea sa ma uneasca de niste oameni si sa nu las niste cuvinte sa destrame totul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu